“Perlele” elevilor de la BAC sunt prezente şi anul acesta printre rândurile lucrărilor de maturitate. Iată câteva dintre acestea:

1. Această operă aparţine speciei literare deoarece în operă sunt feciori de împărat, boieri, chiar şi feţi-frumoşi, ceea ce în lumea reală nu mai sunt.

2. Cruciadele sunt nişte războaie organizate de papalitatea nobilimii din orientul de apus pentru

cuceriri de teritorii.

3. Autorul e anonim şi acest basm este alcătuit de la gură la gură, de la om la om.

4. Textul citat aparţine speciei literare a basmului deoarece scrisul este unul moale în tonuri calde.

5. Eram foarte absolvit de acel peisaj miritim.

6. Ne-am îmbălsămat de aerul de la nuntă.

7. Motivul soarelui: soarele ne arată iubita din toate părţile şi toate laturile.

8. Deşi iubita l-a strivit cu atâta dragoste, că aşa-s fetele, el s-a ridicat totuşi şi i-a cerut să-l mai

slăbească cu zădărniciile omeneşti.

9. Cetăţeanul turmentat este reprezentat în lumea reală de omul obişnuit, adică beţivul român.

10. Misterioase sunt căile scrisorii pierdute.

11. Autoarea Nichita Stănescu…

12. Zaharia Trahanache avea acest nume pus de Caragiale, deoarece se ocupa cu traficul de zahăr. În

mod similar, Farfuridi desfăşura afaceri cu farfurii, iar Iordache Brânzovenescu rula afaceri cu

brânza.

13. Caragiale era un adevărat miştocar al secolului 17.

14. Cele două motive literare sunt despărţirea şi greaţa.

15. Genul epic este când apare necrologul.

16. Mircea cel Bătrân a fost înmormântat la Cozia, împreună cu umbra sa.

17. Mulţimile de boieri exploatatori îşi ţineau banii numerar în pungi. Haiducii îi atacau şi îi uşurau

de bani în toate baladele.

18. Balada e o specie a liricii populare inventată de Ciprian Porumbescu.

19. Poezia “Sburătorul” de Ion Haş Rădulescu este un omagiu adus aviatorilor români.

20. Școală Ardeleană nu a avut propriu-zis sediu, din lipsă de fonduri austro-ungare.

21. Nilul este un fluviu rămas de pe vremea faraonilor.

22. Lebăda moare de câte ori cântă.

23. Latina clasică este o limbă moartă, care nu se poate vorbi decât în scris.

24. Trăsături ale genului epic: blondă, 60-90-60, ochi albaştri – frumos gen epic.

25. Împăratul avea o grădină şi în fund un măr.

26. Inima este împărţită in două atricule şi două testicule.

27. Creierul este un organ oarecum indispensabil capului.

Iar despre Eminescu…

1. Luceafărul e cea mai lungă poezie românească si din lume, deşi nu s-a hotărât exact câte strofe

are.

2. Se spune că Maiorescu a tăiat din Luceafărul pentru că Eminescu a mai scris încă trei strofe când

deja era nebun şi o strofă conţinea un cuvânt obscen: fund.

3. În Luceafărul, sunt prezente două planuri: terestru şi extraterestru.

4. Fata îi spune Luceafărului: Ia du-te şi vezi-ţi de treabă.

5. Fata de împărat reprezintă pământul însuşi.

6. Finalul are caracter justiţiar: “Ce-ţi pasă ţie, chip de lut / Dac-oi fi eu sau altul?”.

7. Cătălina îi spune lui Cătălin: nu pune punct când inima îţi cere virgulă.

8. Ce poate fi mai frumos ca o floare albastră? Aşa i-a venit poetului ideea să scrie despre iubirea lui

cu o floare care nu creşte pe toate drumurile.

9. Luceafarul are la baza Scrisoarea trimisă de Mircea cel Bătrân către ţarul turc prin care îi cere

înapoierea ţării româneşti care a câştigat după victoria de la Cozia.

10. Am scris două pagini despre Floare Albastră şi mai scriu încă una despre Luceafărul, ca să fie trei

în total.

11. Luceafărul are chip angelic cu ochii roşii fiecare seară la fereastră.

12. Ciobanul mioritic din Luceafărul se numea Ion.

13. În Floare albastră ne descrie iubirea unei flori albastre cu o fiinţă care vine de la pol, din ţinuturi

reci şi întunecoase.

14. Mihai Eminescu este foarte cunoscut. A participat la cenaclul Flacăra – Junimea. A scris multe

poezii şi proze în ziarul Răcnetul Carpaţilor unde acesta a ocupat o funcţie foarte importantă.

15. (În poemul Luceafărul este vorba despre…) iubirea dintre fata de împărat Marcela şi Marcel.

16. Cea de-a doua fază a creaţiei lui Eminescu s-a deosebit de prima si a urmat după aceasta.

17. La începutul fiecărei poezii eminesciene stă plantat câte un tei mai gros sau mai subţire în funcţie

de câte strofe are poezia.

Gramatica dă şi ea bătăi de cap:

1. Cratima uneori aproprie şi alteori depărtează.

2. Cratima erodează o vocală.

3. Sper ca va (sic!) placut. Cred ca o sa mai vin si la anul.

Nici elevii moldoveni nu s-au lăsat mai prejos. Iată o colecţie inedită de dincolo de Prut, potrivit siteului prime.md.

1. Limba română este curgătoare şi se întinde peste mări şi ţări.

2. Eu şi cartea suntem două zări îndepărtate.

3. “Ionuţ Striveţ şi Corola de minuni a lumii” a fost scrisă de Lucian Blaga.

4. „Sărmanul Dionis” – tema ovarului este irezistibilă.

5. Iubirea-i ca focul, până nu-i pui un băţ, nu arde.

6. M-am sfădit până am luat foc.

7. Putem avea multe beneficii dacă ştim să evităm să trecem pe partea snobismului care şi el poate fi de multe ori o calitate.