Apr 04

Cât de mult scumpeşte energia eoliană preţul curentului

Specialiştii în energie sunt de părere că energia eoliană nu este mai scumpă decât cea produsă de termocentralele vechi şi poluante pentru care se acordă şi subvenţii.

Costurile pentru producerea energiei din cărbune şi gaze vor continua să crească datorită scumpirii materiei prime dar şi datorită taxelor tot mai mai mari pentru certificatele de poluare ceea ce va genera cerşterea preţurilor în piaţă.

În schimb, la energia obţinută din surse regenerabile alternative, tehnologiile devin tot mai mature, scad costurile tehnologice, iar infrastructura e din ce în ce mai „prietenoasă”.

În doar câţiva ani, costurile de producere a energiei din surse clasice le vor egala pe cele de producere a energiei din surse regenerabile alternative. Cu siguranţă, peste câţiva ani, avantajul va fi de partea energiei produse din surse regenerabile altrenative, spune specialistul în sisteme şi pieţe de energie, Jean Constantinescu.

Magistrale europene pentru regenerabile

Schema de sprijin prin certificate verzi pentru resurse regenerabile, în prezent, aduce costuri suplimentare în preţul energiei electrice.

„Uniunea Europeană pregăteşte un program de dezvoltare a reţelelor care să vehiculeze energia regenerabilă în toată Europa. E vorba de o magistrală realizată cu bani publici care va lega partea de producţie dinspre Marea Nordului cu Sudul Europei. Dacă în prezent producătorii sunt limitaţi la zona în care produc, în scurt timp aceste bariere vor dispărea, vor scădea costurile cu energia de echilibrare şi cele tehnologice”, a declarat Jean Constantinescu. Companiile care investesc în producţia de energie din surse regenerabile (în special eoliene) primesc ajutor de stat sub forma certificatelor verzi, care se acordă pentru energia produsă. Astfel, un investitor obţine bani atât din vânzarea energiei, cât şi din certificatele verzi pe care le tranzacţionează pe piaţă, întrucât furnizorii de electricitate sunt obligaţi să le cumpere în cote anuale.

Scheme de sprijin prin certificate verzi

Potrivit calculelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), consumatorii de electricitate din România vor plăti 10 miliarde de euro în plus la facturi până în anul 2020, pentru sprijinirea investiţiilor în energii regenerabile.

Schema de sprijin prin certificate verzi va fi aplicată până în 2021. Cel mai mare impact, potrivit ANRE, va fi resimţit în 2016-2017, când consumatorii ar putea ajunge să plătească pentru energie cu până la 30% mai mult.

Autorităţile trebuie să sprijine investitorii în surse regenerabile alternative. Uniunea Europeană are o politică clară în direcţia sprijinirii producerii de energie din surse regenerabile în detrimentul celor din surse clasice.

„Chiar dacă în prezent se discută despre faptul că energia eoliană este mai scumpă decât cea din surse clasice, nu se fac referiri la capacitatea totală instalată supradimensionată şi nici la termocentralele cu echipamente învechite şi pentru care statul pompează subvenţii de ani şi ani de zile. Energia eoliană poate înlocui în prezent cel puţin energia produsă în aceste centrale depăşite tehnologic care funcţionează cu subvenţii şi care mai şi poluează”, a precizat Jean Constantinescu.

Mar 27

Comunicarea persuasivă: cum să convingi rapid

“Conducătorii nu-i forţează pe oameni să-i urmeze: îi invită doar într-o călătorie”. Iată, pe scurt, ce înseamnă să fii persuasiv şi care e diferenţa principală între manipulare şi persuasiune. Persuasiunea este un rezultat. Iar cuvintele cheie care stau în spatele persuasiunii sunt: fără manipulare! Asta pentru că persuasiunea provenită din anumite tehnici de manipulare nu durează.

Prezentăm mai jos câteva tehnici de comunicare persuasivă şi modalităţi de creare a unei strategii personale de abordare a problemelor, astfel încât nimeni să nu-ţi “reziste”, aşa cum reies din cartea “Persuasiunea – arta de a obţine ceea ce vrei”, de Dave Lakhani, Editura Amaltea.

1. Principiul dovezii sociale.

Acest principiu susţine faptul că, pentru majoritatea oamenilor, exemplele din jur au un mare impact. Oamenii fac de obicei ceea ce văd la alţii, din aceeaşi categorie socială cu ei. Îşi pot controla nesiguranţa dintr-un anumit moment al vieţii, privind în jur şi luând exemple de acţiune într-o situaţie similară. Dacă vei folosi exemple în discursul tău, arătându-le acţiuni ale oamenilor asemănători cu ei şi dându-le curaj, oamenii vor face lucruri pe care, în alte condiţii, nu le-ar fi abordat.

2. Găseşte cel puţin o părere comună cu cel pe care vrei să-l convingi.
Chiar dacă nu există decât un singur punct comun cu persoana pe care vrei să o convingi, găseşte acel punct şi porneşte demersul tău de acolo. Părerile comune creează un teren propice pentru a ajunge în cele din urmă la o concluzie pozitivă.

3. Creează empatie.

În momentul în care iţi prezinţi punctul de vedere apelând la emoţionalul oamenilor mai mult decât la mentalul lor, dându-le ocazia să relaţioneze mai uşor cu ceea ce spui, oferindu-le exemple personale sau din experienţă, atunci ei vor avea tendinţa să empatizeze cu tine şi să-ţi accepte mai uşor opinia.

4. Creează acord asupra unor idei mici la început.
Apoi, treci către punctele esenţiale. Practica spune că după 2-3 “DA”-uri este mult mai greu să urmeze un “NU”.

5. Fă-te plăcut.
Pune-te în locul celuilalt. Îi va fi mai uşor să fie de acord cu cineva pe care-l place. Aşa că încearca să devii pentru toţi cei din jur o persoană care îi face să se simtă bine. Acceptă-i pe toţi aşa cum sunt, fii politicos, refuză să bârfeşti, fii un bun ascultător, foloseşte umorul şi ai încredere în tine fără să ofensezi pe nimeni. Secretul nu constă în a face aceste lucruri, ci în a le face constant, chiar şi atunci când ai o zi proastă sau ceva nu-ţi merge bine.

6. Ţine-ţi cuvântul dat.
Prin acest lucru îţi oferi creditul necesar pentru a convinge pe altcineva să fie responsabil. Atunci când obţii un acord cu cineva asupra etapelor care urmează să fie parcurse, e necesar să obţii angajamentul şi promisiunea lui că va fi responsabil. Iar acest lucru nu îl poţi cere dacă tu ştii că nu eşti responsabil. Dacă simţi că lucrurile nu se îndreaptă în direcţia dorită, poţi spune ceva de genul: “Am convenit că eu voi face asta şi tu vei face aşa. Eu mi-am îndeplinit partea de întelegere – există ceva anume ce te împiedică să urmezi partea ta? Te pot ajuta cu ceva în acest sens?”

Niciodată să nu uităm: comunicarea persuasivă se bazează pe cealaltă persoană, aşa că mesajul trebuie construit în jurul celeilalte persoane. Deci, dacă vrei să convingi pe cineva să facă ceva, comunicarea trebuie să se focalizeze pe persoana respectivă, şi nu pe tine. Evită să foloseşti cuvântul “eu” şi foloseşte mai mult persoana a doua. De exemplu, dacă eşti manager şi dai o notă internă către angajaţi, nu te focaliza pe nevoile tale sau ale organizaţiei, ci pe cele ale angajaţilor care citesc nota internă.

Ecuaţia comunicării perusuasive. Cea mai simplă cale către a ajunge să stăpânim această artă a persuasiunii este să înţelegem această ecuaţie: poziţionare + prezentare x influenţă = persuasiune.

La capitolul poziţionare, trebuie să avem în vedere întotdeauna imaginea personală, îmbrăcămintea, stilul personal, modul cum ne prezentăm în faţa auditoriului. Prezentarea trebuie să fie întotdeauna relevantă, mesajul să fie puternic şi să aducă auditoriul într-o stare emoţionala adecvata pentru luarea deciziei favorabile. Atunci putem spune că avem influenţă şi că ştim să comunicăm persuasiv.

Mar 26

Rețete prescrise electronic și carduri de sănătate, începând cu luna iunie

Preşedintele CNAS, Lucian Duţă, a anunţat pe 20 martie, în cadrul unei conferinţe de presă, că, începând de la 1 iunie, rețetele medicale vor fi prescrise electronic, iar din luna august românii vor primi acasă și cardul de sănătate, urmând ca în 2013 să fie introdus și dosarul electronic. Medicii vor folosi în paralel, pentru o anumită perioadă, atât emiterea electronică cât și rețeta clasică.

Prin implementarea prescripției elctronice se dorește prevenirea fraudelor din sistem și evitarea erorilor de prescripție. Astfel va crește gradul de acuratețe a informațiilor cu privire la contraindicații.

Pentru aceste noi modificări au fost obținute fonduri europene nerambursabile în valoare de 40 milioane euro, iar toate acestea au fost prevăzute și în programul de guvernare 2009-2012.

“Aşadar, nu vorbim despre un sistem, ci despre o formă integrată complexă pe care noi am numit-o Platforma informatică a asigurărilor de sănătate, ale cărei beneficii sunt administrarea informatică unitară şi managementul deciziilor, performanţa în acordarea serviciilor, facilitarea decontării şi raportării serviciilor medicale, monitorizarea şi controlul asupra utilizării fondurilor”, a spus dr. Duţă.

Dr. Doina Mihăilă, preşedintele Federaţiei Patronatelor Medicilor de Familie din România, a spus că medicii de familie sunt de acord cu ideea de reţetă electronică, dar rămâne de văzut cum se va implementa. Acestea vor fi utilizate în paralel cu rețetele clasice deoarece vor exista situații când nu merge curentul sau internetul. Pentru a-i motiva pe medici să implementeze noul sistem , CNAS și-a propus să acorde stimulete.

Singurul inconvenient ar fi acela că rețeta nu poate fi eliberată fracționat încă, dar reprezentanții pacienților au solicitat Casei acest lucru și se speră că va fi găsită și soluția.

Mar 26

Atenţie! Se scumpesc asigurările auto!

Asiguratorii au anunţat scumpiri cu până la 50% începând cu luna mai

Potrivit relatărilor brokerilor, problemele pe care companiile de asigurare le-au întâmpinat în ultima perioadă se datorează scăderii considerabile a preţurilor asigurărilor auto obligatorii. Din acest motiv, asiguratorii se află în incapacitate de acoperire a daunelor, iar maşinile stau în service foarte mult timp, de aici apărând şi nemulţumirile clienţilor. Astfel s-a constatat că doar prin ridicarea preţurilor la poliţele RCA se va putea ajunge la plata despăgubirilor într-o perioadă rezonabilă.

Încă de la începutul anului 2012 asigurările auto obligatorii au simţit o majorare consistentă. Cu toate acestea, în fiecare lună preţurile se modifică şi cresc pe zi ce trece pentru a se ajunge la posibilitatea financiară a asiguratorilor de a acoperi daunele. De asemenea, se urmăreşte alinierea treptată a tarifelor poliţelor RCA cu cele ale Uniunii Europene, ceea ce ar însemna o ridicare semnificativă a tarifelor.

S-au efectuat diferite studii în urma cărora specialiştii au constatat că dauna medie este de peste 1500 euro, iar într-un an companiile de asigurări plătesc reparaţii pentru 345.000 de accidente. S-a ajuns în situaţia în care tentativa de fraudă este relativ mare, asiguratorii refuzând să efectueze plata pe motiv că şoferii pun la cale accidente pentru a încasa despăgubirea. De aceea, multe cazuri ajung în instanţă. Directorii companiilor de asigurări declară că nu se pot susţine despăgubirile doar din prima de asigurare şi că, pentru a evita tergiversarea dosarelor de daună şi întarzierea continuă a plăţilor, se consideră că prima medie ar trebui să crească cu 50-60 de procente.

Ca şi soluţie pentru remedierea acestui neajuns, brokerii recomandă impunerea unui preţ minim pentru poliţele RCA, pentru a nu se mai ajunge în situaţii de imposibilitate de plată a daunelor.

Mar 23

Sfaturi pentru şoferii începători

În fiecare lună mii de şoferi începători pornesc la drum, fără a avea suficiente abilităţi practice de conducere. Unele dintre recomandările ce urmează, sperăm că vă vor fi utile.

Mai bine te declari „ceainic”. Mai întâi de toate, un novice, chiar şi la volanul unei maşini străine de prestigiu, ar trebui să depăşească unele bariere psihologice interne şi să se declare neexperimentat. Procedează corect cei care dobândesc semnul distinctiv „!” (Conducător începător) sau „Alte pericole”, montat pe fereastra din spate. Şoferii din jur vor fi mai exigenţi faţă de greşelile voastre, deşi aceste semne nu vă eliberează de răspundere.

Studiu după studiu. Şcolile şi cursurile auto oferă numai primele şi cele mai comune abilităţi de conducere. Înainte de a se angaja în traficul urban intens, şoferul începător este de dorit să studieze cât mai bine maşina proprie. E nevoie ca el să-şi dezvolte capacitatea de a simţi limitele de gabarit ale maşinii, controalele de direcţie, să efectueze exerciţii de pornire în rampă fără a aluneca înapoi, mişcarea cu spatele, întoarcerea, mişcarea în sens invers, frânarea de urgenţă, manevrarea într-un spaţiu limitat. Pentru exerciţiile de învăţămînt cele mai potrivite locuri sînt străzile slab populate, aleile oarbe, loturile părăsite în timpul dimineţii.

Aroganţa – mai periculoasă ca lipsa de experienţă. Probabilitatea unui accident la şoferii începători după 5 -7 mii km parcurşi creşte atunci când teama şi prudenţa sunt înlocuite cu periculoasa aroganţă. Adaptaţi niţel cu automobilul şi traficul rutier, şoferii începători doresc să demonstreze abilităţile lor celor din jur şi să se autoconvingă. Văzând stilul agresiv de conducere al celor care iubesc să „taie calea”, să se reîncoloneze îndrăzneţ, să pornească forţat ş.a., ei încep să imite aceste nu cele mai bune exemple de conducere. Aroganţa şi este pedepsită cel mai des.

Calmul la volan. Cea mai importantă calitate a conducătorului auto, pe care un începător trebuie să şi-o cultive este controlul total al propriilor emoţii. Calmul la volan nu înseamnă relaxarea şi reducerea reacţiei. Păstraţi calmul în situaţiile când vă semnalizează luminos cu farurile sau vă claxonează cineva. Conducătorul auto neexperiment sub o astfel de influenţă poate face în mod nejustificat o manevră bruscă, să facă o greşeală şi să producă o coliziune. Calmul complet trebuie păstrat şi în urma gesturilor jignitoare, la care sunt încă generoşi unii dintre şoferii cu cultura generală scăzută. În niciun caz nu trebuie răspuns la ele la fel sau a intra într-o altercaţie verbală.

Menţineţi banda de circulaţie. Este de dorit ca un şofer începător să minimizeze reîncolonarea pe străzile cu trafic intens şi cu multe benzi de circulaţie. După ce a ocupat poziţia pe banda de circulaţie, şoferul trebuie să păstreze intervalul şi distanţa. Dacă virajul se produce în cîteva benzi simultan, este important să se menţină radiusul dat şi mişcarea să se producă fără pătrunderea pe benzile vecine. Toate manevrele în timpul conducerii automobilului trebuie să se facă treptat, fără grabă. Intenţiile dumneavoastră trebuie să fie clare pentru cei din jur, de aceea utilizaţi corect şi la timp indicatoarele de direcţie.

Pasagerii. În primele călătorii independente nu este recomandat să luaţi pasageri. Prezenţa lor nu doar distrage atenţia, dar poate provoca şi dorinţa de a ieşi în evidenţă.

Pietonii. Fiecare conducător auto este cu siguranţă şi pieton şi cunoaşte realitatea relaţiilor dintre persoanele acestor două categorii. Conducătorii auto ignoră treceri de pietoni la sol, iar pietonii – subteranele. Majoritatea pietonilor subestimează riscurile unui vehicul aflat în mişcare. Ei nu realizează că transportul nu poate fi oprit imediat. Ceea ce nu iau ei în consideraţie, întotdeauna trebuie să ia în considerare (şi cu reasigurare) conducătorii auto. Dacă anticipaţi apropierea periculoasă de un pieton, începeţi să încetiniţi, utilizaţi semnalele luminoase sau chiar claxonaţi. Nu este de prisos să amintim că pietonul poate fi orb, surd, sau doar un om foarte bolnav. În caz de accident demonstrarea nevinovăţiei va fi foarte greu de efectuat.

Să aveţi parte de un şofat liniştit şi fără incidente!!!

Mar 22

E posibil ca poliţa Casco să o putem încheia doar la aceeaşi societate la care avem RCA!!!

Şoferii români, când îşi aleg societatea de asigurări la care să-şi încheie poliţa obligatorie RCA, se ghidează dupa un singur criteriu: preţul să fie cât mai mic. Acest lucru se întâmplă pentru că, la noi în ţară, beneficiarul poliţei RCA nu este cel care o încheie, ci eventualele victime ale accidentelor provocate de acesta.

Ca urmare a numeroaselor plângeri asupra societăţilor de asigurări care nu reacţionează promt, repede şi corect în îndeplinirea obligaţiilor din contracte, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) intenţionează să modifice legislaţia specifică asigurărilor auto, astfel încât să determine cosumatorii să aleagă societatea la care işi încheie poliţa în funcţie de beneficiile pe care aceasta le oferă, şi nu în funcţie de preţ.

Un prim pas ar fi acela de a obliga proprietarii de maşini care vor o poliţă facultativă CASCO să o încheie la aceeaşi societate la care are şi asigurarea obligatorie RCA. Acest lucru presupune ca acoperirea obligatorie pentru riscurile de răspundere civilă (RCA) şi cea facultativă pentru avarii şi furt (Casco) să fie incluse pe aceeaşi poliţă şi în cadrul unui singur contract de asigurare, ramânând în continuare obligatorie doar RCA. Astfel, cei care vor deţine maşini vor fi obligaţi în continuare să incheie o asigurare RCA, iar dacă vor intenţiona să cumpere şi o poliţă CASCO, aceasta nu se va mai încheia separat, ci ar urma să fie adăugate clauze şi riscuri asigurate suplimentare la poliţa RCA.

Efecte aşteptate….

1. Numai societăţile acceptate să emită RCA vor putea emite Casco. În prezent, există 3 societăţi de asigurare care pot emite Casco, iar RCA nu (Cerasig, Garanta, Forte).

2. Întărirea concurenţei dintre asiguratori în ceea ce priveşte calitatea serviciilor oferite şi nu preţul.

3. Schimbarea comportamentului şoferilor atunci când îşi aleg societatea la care să işi încheie asigurarea obligatorie auto.

În Occident se practică de mult!!!

De exemplu, în Marea Britanie şi Franţa, fiecare societate de asigurări oferă trei tipuri de pachete de asigurare auto:

  1. Simplu: doar răspunderea civilă obligatorie a şoferului;
  2. Casco limitat: Simplu + riscurile de incediu sau furt;
  3. Casco complet: Casco limitat + orice avarie suferită la maşina personală.

În Italia, sistemul este unul diferit total, practicându-se compensarea directă. Astfel, daunele şoferilor nevinovaţi prejudiciaţi în accidente rutiere sunt plătite de propriul lor asigurător RCA.

Acesta, ulterior, işi recuperează cheltuielile de la asigurătorul RCA al conducatorului auto vinovat, printr-un sistem complex de compensare reciprocă, acumulând astfel de pe urma daunelor survenite atât datorii cât şi creanţe, care la sfârşitul anului sunt regularizate.

E adevărat că acest sistem a dus la creşterea preţului mediu pentru un RCA, însă, conform statisticilor, implementarea compensării directe a scăzut timpul mediu de achitare a despăgubirilor RCA cu peste 20% în primii doi ani de la implementare.

Mar 22

Sfaturi pentru un şofat economic

Eficientizarea consumului şi, implicit, a bugetului dumneavoastră nu vă pot aduce decât beneficii.

Obiceiurile fiecăruia dintre noi la volan, destinaţia unde mergem, viteza folosită, agresivitatea pe drum şi alţi factori sunt elemente care contribuie la schema de economisire a combustibilului şi a costurilor. De aceea, dacă vă interesează controlul acestor cheltuieli dar şi o minimizare a emisiilor poluante, faceţi un pact cu dumneavoastră şi încercaţi să conduceţi într-un mod cât mai eficient.

Mai jos găsiţi nişte sfaturi care vă pot ajuta să obţineţi unele economii în utilizarea automobilului.

1. Călătoria trebuie planificată cu mare atenţie

Dacă intenţionaţi să plecaţi într-o călătorie analizaţi foarte bine rutele pe care puteţi ajunge la destinaţie, pentru a evita blocajele din trafic şi orele de vârf cand se circulă îngreunat. Nu neapărat o ruta mai scurtă va aduce un consum mai mic. Astfel că mai bine alegeţi o rută mai lungă pe care să puteţi circula cu o viteză constantă.

Acordaţi-vă un timp suficient pentru a ajunge la locul dorit, deoarece accelerările de curse, vitezele mari, frânările din greu se vor rasfrânge asupra consumului în mod negativ. Un radio deschis vă poate ajuta să salvaţi timp şi combustibil, deoarece astfel puteţi afla rapoarte despre trafic, zonele cu accidente, rutele în construcţii etc.

2. Folosiţi rutele de tranzit publice de câte ori este posibil

Dacă nu cunoaşteţi drumul spre destinaţie, cel mai indicat ar fi să luaţi un autobuz şi să renunţaţi la maşină. Există cel puţin două motive să recurgeţi la această metodă:

  • nu pierdeţi timp şi combustibil până gasiţi locul dorit;
  • obţineţi direct şi imediat impact asupra emisiilor. Un autobuz preia călătorii a 40 de automobile, astfel se economisesc 10.646 de litri de combustibil pe an şi se pot reduce emisiile anuale de gaze cu 25 de tone.

3. Nu conduceţi agresiv

Un condus liniştit vă poate ajuta să reduceţi consumul, emisiile şi să vă protejaţi mai bine pe dumneavoastră sau propria familie.

Cea mai însetata muncă pe care o depune motorul maşinii este accelerarea. De aceea, turaţiile la roşu, opririle în ultimul moment nu sunt decât activităţi inutile pe drumurile publice şi costisitoare.
Datele statistice au demonstrat că şofatul agresiv, cu demaraj “blană” la culoarea verde a semaforului şi frânarea bruscă la roşu, poate reduce timpul de călătorie în medie cu 4% (echivalentul a 2 minute şi jumătate dintr-o oră de călătorie), însă creşte consumul în medie cu 37%, iar emisile cu mai mult de 5 ori.

4. Şofaţi la o viteză regulamentară stabilizată

La majoritatea automobilelor, creşterea vitezei de la 100 km/h la 120 km/h duce şi la creşterea consumului cu 20%, iar reducerea vitezei de la 100 km/h la 90 km/h duce la o scădere a consumului cu 10%.

5. Menţineţi presiunea nominală în pneuri

Manevrabilitatea automobilului, economia de combustibil, dar şi durata de viaţă a anvelopelor poate fi prelungită dacă pneurile au presiunea corectă, cea recomandată de constructorul automobilului dumneavoastră.

6. Evitaţi folosirea aerului condiţionat

Există situaţii când puteţi renunţa la folosirea aerului condiţionat. De exemplu: pe autostradă lasaţi aerul să curgă natural prin instalaţia de ventilaţie, iar în oraş puteţi lăsa fereastra jos, deoarece impactul aerului condiţionat la vitezele citadine este infim. Însă dacă temperatura de afara impune folosirea aerului condiţionat, atunci ţineţi ferestrele închise, daţi pe auto şi uitaţi de consumul de combustibil.

Să aveţi parte de un şofat liniştit, cu un consum minim şi fără incidente!!!

 

 

Mar 21

Cele patru temperamente. Cum să ne cunoaştem pe noi înşine şi pe ceilalţi

Vi s-a întâmplat vreodată să simţiţi că nu vă puteţi împăca cu cineva sub nicio formă, indiferent de cât de mult v-aţi strădui? Sau, dimpotrivă, să vă înţelegeţi atât de bine cu o persoană pe care de-abia aţi cunoscut-o, încât să vă întrebaţi dacă nu cumva vă cunoaşteţi de-o viaţă?

Sau poate soţul s-a înfuriat dintr-un motiv căruia dumneavoastră nu-i acordaţi de obicei nici cea mai mică importanţă. Sau poate glumele dumneavoastră nu sunt apreciate la fel de toţi colegii de la serviciu.

Cauza acestor diferenţe dintre oameni (diferenţe care uneori duc la conflicte, alteori pur şi simplu ne colorează viaţa) sunt cele patru tipuri de temperamente. Fiecare om se încadrează în una din aceste patru categorii de temperamente sau în combinaţii dintre acestea. Astfel, fiecare om de pe această planetă este sangvinic, melancolic, coleric sau flegmatic. Pentru a ne înţelege mai bine reacţiile în anumite situaţii, modul de a acţiona, felul în care privim viaţa, problemele şi provocările, e necesar să cunoaştem cărei categorii aparţinem.

De asemenea, este extrem de important să cunoaştem bine şi tipurile de temperamente care nu ne caracterizează în mod direct, pentru a şti cum să relaţionăm cu fiecare om care apare în viaţa noastră. Să luam pe rând aceste tipuri de temperamente şi să vedem punctele forte şi cele slabe ale fiecăruia, aşa cum sunt prezentate în cartea de dezvoltare personală “Personalitate Plus”, Florence Littauer:

Sangvinicul este întotdeauna o persoană cu o personalitate atrăgătoare, care se distrează extrem de mult în orice situaţie, este vorbăreţ, bun povestitor, sufletul petrecerilor, centrul atenţiei în orice grup, extrem de entuziast şi expresiv, cu ochii inocenţi, părând să păstreze simplitatea unui copil şi la vârste înaintate. Sangvinicul este întotdeauna curios, concepe întotdeauna idei noi şi interesante, însufleţeşte oamenii din jur, în orice grup s-ar afla, îşi face prieteni cu uşurinţă în orice circumstanţe.

Printre punctele negative se numără urmatoarele: nu respectă planul stabilit, vorbeşte prea mult, devenind plictisitor, este egocentric, este puţin sensibil la problemele altora deoarece este cufundat în a-şi admira propria personalitate, nu-şi foloseşte eficient memoria, este nestatornic şi uituc, întrerupe şi răspunde în numele altora, este dezorganizat şi imatur.

Ca recomandări,
sangvinicii trebuie să fie sensibili la interesele altor oameni, să acorde atenţie numelor oamenilor pe care îi întâlnesc, să înţeleagă ce înseamnă cu adevărat prietenie, să pună în prim-plan nevoile celorlalţi, să-şi organizeze viaţa şi să încerce să se maturizeze.

Melancolicul este o fire introvertită, profund, gânditor şi analitic, este serios, orientat spre scopuri cu rază lungă de acţiune, cu o fire de geniu, talentat şi creator. Este persoana care adoră listele, schemele, graficele şi simbolurile, cel care gândeşte ordonat şi vede simboluri acolo unde celelalte temperamente văd oameni. Conştiinţa detaliului este extrem de importantă, de aceea observă întotdeauna ceea ce celelalte temperamente nici nu iau în considerare. Este ordonat şi organizat, îngrijit şi curat, perfecţionist, cu standarde înalte, econom, profund preocupat de activităţi şi de oameni, plin de compasiune.

Ca puncte negative, melancolicul este deprimat, este cel care se aşteaptă tot timpul numai la necazuri, se supără uşor, are o proastă imagine de sine, tergiversează lucrurile din perfecţionism, are pretenţii nerealiste de la ceilalţi din dorinţa ca toate lucrurile să iasă perfect.

Recomandări: melancolicii trebuie să fie conştienţi că nimănui nu-i plac oamenii posomorâţi, să caute aspectele pozitive ale vieţii şi să înveţe să alunge norii negri care apar în viaţa fiecărui om. Din punct de vedere al tergiversării lucrurilor, melancolicul trebuie să nu mai piardă mult timp cu planificarea, să-şi coboare standardele şi să fie conştient că nu totul este perfect în viaţă şi că e necesară puţină relaxare din când în când.

Colericul este cel născut să conducă, de aceea îşi manifestă o atitudine de asumare a responsabilităţii foarte devreme în viaţă. Are o nevoie impulsivă de schimbare, este întotdeauna interesat şi încrezător. Are o voinţă puternică şi este decis, poate să coordoneze orice, este orientat spre scop, bun organizator, deleagă sarcini, excelează în împrejurări critice.

Ca puncte negative se pot înregistra dependenţa de muncă a colericului, nevoia de a controla situaţii şi oameni, faptul că nu ştie cum să se poarte cu oamenii, este nerăbdător, se erijeaza în sfătuitor chiar şi atunci când nu este cazul. Nu este agreat pentru că nu dă niciodata dreptate nimănui, nu-şi cere scuze şi nu-şi cunoaşte defectele.

Ca recomandări: colericul trebuie să înveţe să se relaxeze, să nu îi mai preseze pe ceilalţi, să nu-i mai trateze pe ceilalţi ca pe nişte marionete, să nu mai manipuleze oamenii, să-şi exerseze răbdarea, să înceteze cu controversele, să-şi examineze slăbiciunile şi să admită că este şi el o fiinţă umană supusă greşelii. Numai atunci poate deveni fiinţa puternică ce crede că este.

Flegmaticul este cel care oferă stabilitate şi echilibru celorlaltor trei tipologii. Este tipul de temperament cu care te înţelegi cel mai uşor. Are un echilibru natural interior, acţioneaza încet şi în etape, este calm, stăpân pe sine şi temperat, răbdător, împăcat cu sine, mediaza problemele şi evită întotdeauna conflictele, are mulţi prieteni pentru că este agreabil, paşnic, relaxant, calm, echilibrat, răbdător, consecvent, inofensiv şi plăcut. Este un foarte bun ascultător în acelaşi timp.

Punctele negative: lipsa de entuziasm, opoziţie faţă de schimbare, pare să fie leneş pentru că amână şi nu-şi asumă responsabilităţi, are o încăpăţânare mută deoarece nu-şi exprimă sentimentele, pare nehotărât în luarea deciziilor.

Recomandări: flegmaticul trebuie să înveţe să se entuziasmeze, să încerce ceva nou în fiecare săptămână, să-şi asume responsabilităţi, să se motiveze, să exerseze luarea deciziilor, să înveţe să-şi comunice sentimentele şi să înveţe să spună “Nu”.

După această analiză, va fi mai uşor să ne înţelegem pe noi înşine, să nu-i mai judecăm pe ceilalţi pentru reacţiile lor şi să găsim metoda perfectă de comunicare eficientă cu fiecare tip de temperament în parte. S-ar putea să se întample minuni în relaţiile noastre!

Mar 21

Comunicarea nonverbală – limbajul corpului

Comunicarea nonverbală este o componentă esenţială în viaţa de zi cu zi. Fie că ne ducem la un interviu, că ţinem un discurs, că avem o discuţie sau suntem într-o situaţie care solicită mult autocontrol, comunicarea nonverbală este factorul de care depinde uneori întregul nostru succes.

Acest lucru se întâmplă deoarece din totalul mesajelor transmise de o persoană şi reţinute de interlocutor: 7% sunt verbale, 38% sunt paraverbale, iar 55% sunt nonverbale.

De altfel, axioma comunicării nonverbale evidenţiază faptul că acest tip de comunicare are relevanţă mai mare decât semnalele verbale şi paraverbale (tonul vocii, accent, tonalitate etc). Această axioma enunţă următorul lucru: Când ceea ce spuneţi nu este în concordanţă cu ceea ce faceţi, interlocutorul va crede ceea ce vede, adică semnalele nonverbale ale corpului dumneavoastra.

Comunicarea nonverbală (body language) este alcătuit din trei componente: mimica, privirea şi gestica.

Mimica se referă la toate fenomenele pe care le putem observa pe faţa unui om: mişcările capului, contactul vizual, direcţia privirii, zâmbetul.

În privinţa privirii, pentru a construi o relaţie de comunicare trebuie să păstrăm contactul vizual cam 60% -70% din timp. De asemenea, există mai multe tipuri de priviri: oficială, intimă, laterală, care atunci când e însoţită de zâmbet înseamnă interes, iar atunci când e însoţită de încruntarea sprâncenelor înseamnă ostilitate. La fel, închiderea ochilor înseamnă dorinţa de a finaliza interacţiunea.

Gestica se referă la limbajul mâinilor în termeni de viteză a mişcării, grad de tensiune, poziţii, zone de mişcare, mod de ţinere a degetelor, distanţa dintre mâini şi corp.

Poziţia mâinilor ne poate da nenumărate indicii despre starea cuiva. Enumerăm mai jos câteva poziţii ale mâinilor şi semnificaţia lor în contextul limbajului corpului:

  • mâinile deschise, relaxate, dezvăluie o atitudine pozitivă, o invitaţie la sinceritate;
  • braţele încrucişate înseamnă respingere;
  • braţele ţinute la spate înseamnă nelinişte;
  • mângâierea bărbiei arată că ascultătorul evaluează pozitiv ceea ce aude;
  • tragerea usoară a lobului urechii este un semn de suspiciune;
  • masarea cefei indică un sentiment de frustrare;
  • sprijinirea bărbiei în palmă trădează plictiseala;
  • palmele încleştate arată tensiune;
  • jocul cu pixul este un semn de nerăbdare;
  • frecarea palmelor indică anticipare.

De o foarte mare importanţă sunt postura şi orientarea corpului. Se referă la felul în care un om stă la un moment dat şi la modalităţile prin care îşi modifică postura corpului. Astfel, există câteva poziţii de bază prin intermediul cărora putem identifica starea de spirit a oamenilor care fac parte dintr-o audienţă.

Aşadar, poziţia picior peste picior şi braţe încrucişate, picioarele peste braţul scaunului, picioarele pe birou sau legănarea, bătutul din picior arată toate lipsa de interes. Totuşi, când picioarele sunt incrucişate iar poziţia corpului este îndreptată spre interlocutor, este un semn de înţelegere şi cooperare.

Înclinarea uşoara a corpului înainte arată interes. Înclinarea corpului spre spate arată lipsa de interes. Întoarcerea corpului într-o parte în timp ce interlocutorul vorbeşte, indică dorinţa de a încheia discuţia.

Cunoaşterea acestor informaţii despre comunicarea nonverbală şi limbajul corpului ne ajută să ne atingem mai uşor obiectivele unei discuţii, ale unei prelegeri sau expuneri, iar cel care aprofundează tainele comunicării nonverbale are, cu siguranţă, mai mult succes în ceea ce îşi propune.

Mar 15

Utilitatea unei asigurări agricole în condiţiile meteo actuale…

“Ninsorile abundente şi gerul de la începutul acestui an nu ar trebui să modifice preţurile produselor agricole”, declara noul ministru al agriculturii, Stelian Fuia. Însă fermierii care nu au asigurate afacerile vor fi nevoiți să plătească din propriile buzunare refacerea producției afectate de fenomenele meteo din ultima vreme.

Stelian Fuia susține că Ministerul Agriculturii lucrează la bilanţul pagubelor în urma ninsorilor şi a gerului, iar în opinia sa: “daunele nu sunt de dimensiunile care să poată să influneţeze preţul final. Statul va oferi despăgubiri fermierilor asiguraţi. Ceilalţi trebuie să-şi acopere pierderile din fonduri proprii”.

Pentru a vă putea proteja afacerea, fie ca e vorba despre un teren, deţinere de animale sau utilaje, printr-o asigurare Agricola evitați pierderile materiale datorate unor riscuri precum gerul, căderile masive de zăpadă, inundații, inghețurile târzii de primăvară, grindină, furtună/vijelie, alunecările/surpările de terenuri cultivate, etc. De asemenea, această asigurare este baza pentru orice formă de bani, fie ei naționali sau europeni.

Asigurările agricole se adresează atât persoanelor fizice, cât și celor juridice, care sunt proprietari ai unui teren agricol cultivat sau care dețin ferme de animale.

În ceea ce priveşte culturile agricole, acestea pot fi protejate asupra pierderilor valorice datorate efectelor distructive ale factorilor naturali de risc: îngheţurile târzii de primăvară, grindina, efectele directe ale ploilor torenţiale, furtuna/vijelia, alunecările sau prabuşirile/surpările de terenuri cultivate.

Această asigurare este obligatorie doar pentru persoanele care au angajat un credit bancar pentru dezvoltarea unei activităţi agricole, însă fiecare mic înterprinzător are dreptul să-și asigure recolta.

Older posts «

» Newer posts